Cu bine, din Neamt.
Se afișează postările cu eticheta Documentar. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Documentar. Afișați toate postările
sâmbătă, 22 octombrie 2011
De prin Cracau...
Vin cu cateva imagini din satul Cracaul Negru (Neamt), o zona cu mare potential fotografic... Din pacate am ajuns seara, pe o vreme ploioasa. Imi aduc aminte insa ca mai demult din locul de unde am facut acum cateva cadre, am vazut un asfintit... Ceva de vis. Cu siguranta ma voi intoarce pentru a imortaliza acest moment. Deocamdata...atata am putut:)
Cu bine, din Neamt.
Cu bine, din Neamt.
Etichete:
Alb-negru,
Calatorie,
Documentar,
Peisaj,
Rural
luni, 1 august 2011
Dunavatul de Jos - Schitul Sf. Ilie
In Dunavatul de Jos, din soseaua principala cotesti dreapta pe langa pensiunea Constantin si Elena si urci...si urci...si iar urci....
Nu poti rata intrarea pe drumul spre schit, deoarece la strada mare este o inscriptie "Spre Schitul Sf. Ilie" si chiar daca tu nu o observi, vezi localnicii care trecand pe langa...se uita la ea si-si fac cruce (m-a amuzat treaba asta).
Revenind la urcat, drumul este o mica Golgota. Te bati cu nisipul si cu praful din abundenta, urci, cobori...iar urci, faci la stanga, la dreapta, ametesti pret de vreo 15 minute si cand esti gata sa cedezi crezand ca te-ai ratacit, vezi o mica stralucire. Este un acoperis in departare pe suprafata caruia "se joaca" soarele dogoritor. Incet-incet, pe campul arid mai faci vreo 5 minute pana la Schitul Sf. Ilie.
Sunt dezamagit deoarece nu am gasit absolut nimic pe internet despre aceasta oaza de liniste. Voi asterne 2-3 idei pe care mi le-a oferit calugarul de acolo, un om intre doua varste vorbaret, glumet si foc de simpatic. Spunea ca schitul a inceput sa se construiasca acum 7 ani din fonduri proprii, din ajutoare de la credinciosii din zona sau de la vizitatori. Este un schit de rit vechi, iar calugarul ne-a spus ca ortodoxia nu le-a recunoscut credinta, tocmai de aceea nu pot primi fonduri de la stat.
De jur imprejur observi "aruncata" pe camp cate o stana (desigur nu apartin schitului), iar din spatele asezamantului porneste un mic canal al Dunarii.
Constructia mare (e mult spus mare) nu este inca terminata. Inauntru doi tineri pictau cupola.
Pentru cei ce vor sa aprinda o lumanare o pot face intr-o incapere imporvizata pana la terminarea constructiei mari.
Per total m-am simtit foarte bine in acel loc. Il simti pe Dumnezeu aproape acolo unde simti linistea interioara, unde esti bine primit si unde "angajatii Domnului" isi deschid sufletul si-ti vorbesc prieteneste. Si asta indiferent ca sunt recunoscuti sau nu...
Sper sa mai revin in acel loc, poate chiar sa stau cateva zile.
Sper totodata sa gasesc in cele din urma informatii pe internet despre Schitul Sf. Ilie si sa vi le pot impartasi. Deocamdata vin cu cateva imagini din zona respectiva.
Domnul (cel oficial, sau neoficial...?!) cu voi.
Nu poti rata intrarea pe drumul spre schit, deoarece la strada mare este o inscriptie "Spre Schitul Sf. Ilie" si chiar daca tu nu o observi, vezi localnicii care trecand pe langa...se uita la ea si-si fac cruce (m-a amuzat treaba asta).
Revenind la urcat, drumul este o mica Golgota. Te bati cu nisipul si cu praful din abundenta, urci, cobori...iar urci, faci la stanga, la dreapta, ametesti pret de vreo 15 minute si cand esti gata sa cedezi crezand ca te-ai ratacit, vezi o mica stralucire. Este un acoperis in departare pe suprafata caruia "se joaca" soarele dogoritor. Incet-incet, pe campul arid mai faci vreo 5 minute pana la Schitul Sf. Ilie.
Sunt dezamagit deoarece nu am gasit absolut nimic pe internet despre aceasta oaza de liniste. Voi asterne 2-3 idei pe care mi le-a oferit calugarul de acolo, un om intre doua varste vorbaret, glumet si foc de simpatic. Spunea ca schitul a inceput sa se construiasca acum 7 ani din fonduri proprii, din ajutoare de la credinciosii din zona sau de la vizitatori. Este un schit de rit vechi, iar calugarul ne-a spus ca ortodoxia nu le-a recunoscut credinta, tocmai de aceea nu pot primi fonduri de la stat.
De jur imprejur observi "aruncata" pe camp cate o stana (desigur nu apartin schitului), iar din spatele asezamantului porneste un mic canal al Dunarii.
Constructia mare (e mult spus mare) nu este inca terminata. Inauntru doi tineri pictau cupola.
Pentru cei ce vor sa aprinda o lumanare o pot face intr-o incapere imporvizata pana la terminarea constructiei mari.
Per total m-am simtit foarte bine in acel loc. Il simti pe Dumnezeu aproape acolo unde simti linistea interioara, unde esti bine primit si unde "angajatii Domnului" isi deschid sufletul si-ti vorbesc prieteneste. Si asta indiferent ca sunt recunoscuti sau nu...
Sper sa mai revin in acel loc, poate chiar sa stau cateva zile.
Sper totodata sa gasesc in cele din urma informatii pe internet despre Schitul Sf. Ilie si sa vi le pot impartasi. Deocamdata vin cu cateva imagini din zona respectiva.
Domnul (cel oficial, sau neoficial...?!) cu voi.
Etichete:
Calatorie,
Documentar,
Natura,
Peisaj,
Rural
joi, 7 iulie 2011
"Regele"
In Schitu Stavnic - Iasi, locuieste Dl. Ifrim, supranumit "regele olarilor". El este ajutat in treaba de fiul sau, iar impreuna dau nastere la adevarate minunatii modelate din lut.
Cateva imagini facute in scurtul timp petrecut alaturi de "rege":
duminică, 26 iunie 2011
In plimbare la Hadambu
La vreo 30 km de Iasi, in satul Mogosesti, se gaseste impunatoarea manastire Hadambu, mai exact un complex fortificat ridicat la jumatatea secolului al XVII -lea (1659) de boierul grec Iani Hadambul.
Desigur, vechiul asezamant de odinioara sade timid si eclipsat de noul edificiu aproximativ recent ridicat. Totusi incinta manastirii reprezinta o oaza de liniste si tihna, locul unde te poti reculege, aduna, unde iti poti pune gandurile in ordine departe de un oras smolit si cenusiu.
Amanunte si informatii detaliate gasiti pe adresa: ro.wikipedia.org/wiki/Mănăstirea_Hadâmbu .
Personal va invit sa vizitati aceasta constructie monumentala, iar daca nu sunteti din Iasi, la primul drum prin zona...nu ratati ocazia! Este ceva unic...
Desigur, vechiul asezamant de odinioara sade timid si eclipsat de noul edificiu aproximativ recent ridicat. Totusi incinta manastirii reprezinta o oaza de liniste si tihna, locul unde te poti reculege, aduna, unde iti poti pune gandurile in ordine departe de un oras smolit si cenusiu.
Amanunte si informatii detaliate gasiti pe adresa: ro.wikipedia.org/wiki/Mănăstirea_Hadâmbu .
Personal va invit sa vizitati aceasta constructie monumentala, iar daca nu sunteti din Iasi, la primul drum prin zona...nu ratati ocazia! Este ceva unic...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


























































